Castelul a fost construit între anii 1667 şi 1683 de Bethlen Miklos. Odinioar era aprat de un zid cu 5 bastioane şi un şan cu ap. În 1719 aici s-a cununat fiica lui Bethlen cu baronul Kemény Zsigmond. În 1856 castelul a ajuns n proprietatea familiei Bruckenthal. Baronul a renovat castelul şi a înfiinat aici o şcoal agricol. Dup principiile comunismului IAS-ul Jidvei a primit în cadou castelul, gsindu-i şi o atribuie: în camerele cu mobil luxoas au fost mutate familiile inginerilor repartizai la Sânmicluş, şi ale mulgtorilor aduşi de prin alte pri ale rii. Au trecut 50 de ani, şi în acest period când în castel a funcionat grdini, închisoare, cantin, carmangerie, sectie de sampanizare, frescele şi stucaturile au disprut pe rând. Scara interioar în spiral o adevrat minunie zace acum deposedat de sculpturile care o ornau odinioar, iar balconul nu se ştie în care clip se prbuşeşte. Goliciunea de dincolo de geamurile sparte este aprat de un lact imens ce atârn pe un lan gros şi ruginit, dar de colii timpului nici acesta nu îl poate apra Documentele din 1271 amintesc de aceste meleaguri ca fiind Villa Herbordi. Denumirea de Terra Blasii din 1313 provine de la Blasius, fondatorul localitii, fiul preotului romano-catolic Herbordus. În 1687 în castelul cetate Apafi, construit de Bagdi György în 1535, s-a încheiat tratatul prin care Principatul Autonom al Ardealului a ajuns sub dominaia habsburgic, iar privilegiile Ardealului şi domnia lui Mihail Apafy au fost recunoscute. Dup 161 de ani, la 3-5 mai 1848 pe Câmpia Libertii a avut loc Marea Adunare Naional a românilor transilvneni, un protest împotriva uniunii Transilvaniei cu Ungaria. În amintirea acestui eveniment s-a realizat Monumentul Gloria, care se afl într-un parc frumos. Monumentul are 24 busturi aranjate în semicerc, şi 3 statui de fete din bronz, reprezentând cele Trei ri Româneşti. Din secolul XVIII în castelul Apafy se afl reşedina mitropoliei greco-catolice. Sediul lor atât de reprezentativ dovedeşte puterea Blajul pân în secolul XIX: pe lâng centru cultural, religios şi politic al românilor din Transilvania, era şi reşedina mult suferitei biserici greco-catolice. Catedrala lor, Sf. Treime a fost construit în perioada 1741-1749 dup planurile arhitectului vienez Anton Erhardt Martinelli. Pe pereii ei se vd şi astzi picturile murale executate între 1756-1780 în stil brâncovenesc. Aici se afl cel mai mare iconostas din ar, realizat de meşterul Aldea din Tg. Mureş. Grdina botanic a fost amenajat în 1881-1883, şi sistematizat de academicianul Al. Borza. Din 1756 în vechea tipografie funcioneaz biblioteca Timotei Cipariu cu peste 25.000 volume din care 10.000 ale lui Timotei Cipariu
- Acasa
- ATESTARE DOCUMENTARE
- CLADIRI OFICIALE
- GALERIE POZE
- GUEST BOOK
- linkuri
- CONTACT
- BISERICA ORTODAXA
- PREOTII
- ISTORIE
- CASTELUL BETHLEN
- INTERVIU
- CAMINUL
- BISERICA REFORMATA
- STRAZI
- CLADIRI
- CLADIRI GARA
- JIDVEI
- BISERICA GRECO-CATOLICACA